-
27
Apr
Am aflat cu mâhnire că Parnic Biju nu va mai face publice imaginile produselor de teama aşa-zişilor artizani care le copiază într-o veselie. Deşi nu ştiu cine va fi mai afectat de această decizie (noi, prietenii lor şi ai spiritului handmade sau profitorii), le respect şi înţeleg hotărârea. Ştim cum e când ideile tale primesc altă semnătură.
Motivul pentru care există acest articol este dorinţa mea de a afla poziţia voastra. Consideraţi că plagiatul vă afectează direct sau oricum veţi fi mereu cu un pas înaintea şi plagiatorilor şi, astfel, nu vă faceţi griji?
7 comentarii to “Cum luptăm împotriva furtului de idei?”
Eu nu simt nevoia sa … lupt. E drept ca mi s-a intamplat o singura daca sa gasesc un model creat de mine la altcineva si ca m-am enervat destul de tare. Mi se pare josnic din partea celor care o fac, dar si mai riscant sa faci ce au facut cei de la Parnic.
Este important ca informatia sa ajunga usor la oameni. Eu, de exemplu, sunt o lenesa – daca mi-ai spune sa te caut ca sa imi dai dreptul sa vad ce faci tu, nici ca ma mai agit si merg la urmatorul la care gasesc informatia la un simplu click. Daca tu consideri ca asta e un risc pe care ti-l poti asuma si ca oricum vanzarile tale vin din targuri e treaba ta.
Mi s-a intamplat la un targ sa intalnesc o persoana care facea niste lucrusoare minunate dar pe blog avea 3 poze. Am intrebat-o de ce si a spus ca ii e teama sa nu fie copiata. In acelasi timp se plangea ca nu primeste comenzi, ca handmade-ul nu merge la noi etc.
Ce-ar trebui sa faca marile brand-uri de haine, sa zicem, pentru ca sunt atat de copiate? Sa nu mai faca prezentari? Sa nu isi mai afiseze hainele in magazine?
Este foarte neplacut, intr-adevar, dar mi se pare ca nu dispunem de alte mijloace decat bunul simt pentru a rezolva problema, iar restul de reactii de intors spatele/luat jucariile si plecat acasa mi se par usor hazardate.
Desigur, imi fac griji, dar mai mult de a scrie un “watermark” cu titlul site-ului nu prea am ce face daca vreau sa mai primesc comenzi.
Sunt de parere ca toti vedem multe lucruri si idei care ne plac, dar cum a spus si Andrea, este injositor sa folosesti poza cuiva si sa prezinti poza si produsul ca si un produs propriu.
Foarte matur raspunsul tau, Andreea. Sper ca Parnic isi va reevalua pozitia si apoi va publica lista cu plagiatorii.
Referitor la aceste “copiute” de handmade parerea mea este ca (ma deranjeaza si pe mine),dar sa stiti ca ma si ambitioneaza sa gandesc alt model deja.Pe cel vechi il las deoparte.De exemplu la un targ in vecinatatea mea (nu apropiata),a venit o expozanta si arata la cineva un model “creat” de ea in acea noapte si sustinea ca nu mai e pe nicaieri (imi pare rau dar nu cred ca avea brevet pe produs).Vrea sa spun ca acel model era pentru mine deja foarte vechi ,eu l-am lucrat cred ca prin 2005 si l-am prezentat pe un site atunci.Normal ca m-a deranjat si i-am facut si observatie.Dar vreau sa spun ca nu imi este teama de “copiatori” pentru ca ei nu urmaresc decat castigul,probabil .
In lucrul acesta cu pietre semipretioase ,lut polimeric , montat pe sarme exista anumite tehnice de lucru ,exista tutoriale lasate special sa te inspiri ca tehnica,totul este ca fiecare sa foloseasca toate acestea intr-un mod original.De aceea eu voi lucra si voi afisa in continuare ,mereu alte modele.
Acum am vazut ca partea I a acestui articol e despre decizia noastra … Nu ne este frica de copiatori ci avem cu totul alte sentimente. Ma bucur pt tine Andreea ca s-a intamplat doar o data… In legatura cu tehnicile, am invatat singuri sa lucram, iar cand am descoperit tutorialele eram deja cu mult “inaintea” lor. In stilul pe care noi il abordam exista doar cateva tutoriale si multi le invata si se limiteaza la ce au invatat din ele.Decizia a venit o data cu incurajarea clientilor si vizitatorilor.Asa ca suntem siguri ca cei care doresc sa ne vizualizeze creatiile nu se vor “plange” de o mica cerere.
Sincer eu cred ca daca un produs este copiat , indiferent in ce domeniu , inseamna ca el este apreciat de catre cumparator/privitor .Eu daca as fi copiat as fi foarte mandru de mine ,inseamna ca am facut ceva ce a placut si concurentei
La un moment dat, “mi-a venit ideea” sa tricotez sarma. Am fost atat de incantata de ideee…Si dupa ceva vreme am constatat ca ideea a fost pusa in aplicare cu mult timp inaite :)). S-ar zice ca am copiat, dar ideea a fost originala in mintea mea. Cu mare dezamagie am realizat ca ideea nu e intotdeauna unicat, dar modul de punere in practica face ca obiectul sa fie unic. O bratara din sarma tricotata cu pietre semipretioase care sa sugereze un mac, e o idee originala, dar pentru ca se lucreaza deja asa, ea ar putea fi intr-atat de banala incat sa apara si in mintea altcuiva, iar asta nu inseamna ca exista o copie, ci doua variante originale care seamana dar nu sunt identice.
Cu o anumita ocazie, cineva mi-a cerut adresa blogului. Stiam ca o cere pentru a se inspira si am fost tentata sa nu i-o dau (desi ma putea gasi la o cautare pe google). Cand i-am vazut creatiile, teama mi-a disparut. Nu avea finete, atentie si delicatete.
Am vizitat Parnic Biju acum si mi-a placut foarte mult ce am vazut, as putea copia ceva de-acolo, dar nu sunt si nu vreau sa fiu Parnic Biju, bijuteriile acelea sunt frumoase acolo unde sunt.
Cei care copiaza sunt la subsol, ei nu au decat ochi, in schimb cei care creaza nu se mai coboara la asa ceva, au gand, suflet, har… sunt in alte sfere.
Ar fi interesant un concurs experiment. Inspiratie-o fotografie “blurata” cu a unei bijuterii. Asa …pentru testarea ochiului (copia) sau pentru a testa inventivitatea (creatia). Nu cred ca mi-as irosi timpul pentru sectiunea copii, nu sunt un “aparat” de copiat.
Ii dau dreptate Marianei m-am lecuit de teama copierii, inca nu s-a inventat cititorul de ganduri, idei si indemanate.
Leave a Reply